Tulburări mentale acute și cronice în meningită și encefalită

Abstract

Meningita și encefalita de diferite etiologii poate avea modificări patologice ale stării psihice în perioada acută, precum și în perioada de consecințe pe termen lung ca urmare a bolilor inflamatorii ale creierului, care sunt de interes într-un plan individual de tratament, de observare și reabilitarea fiecărui pacient afectat de aceste afecțiuni. Recunoașterea tardivă a encefalitei și meningitei poate duce la consecințe neuropsihiatrice pe termen lung, riscuri potențial fatale. În mod tradițional, aceste patologii sunt tratate de specialiști în boli infecțioase, neurologi și medici generaliști, în timp ce, există simptome și sindroame care merită atenția psihiatrilor. Bolile inflamatorii ale creierului pot provoca consecințe severe, simptome și sindroame, atât neurologice, cât și psihiatrice, inclusiv convulsii, tulburări de mișcare, tulburări afective, calitative și cantitative ale conștiinței, uneori patologie ireversibilă a memoriei și inteligenței, adesea o scădere, sau disfuncții cognitive pronunțate, echivalente psihosomatice, patologia sistemului nervos central și a funcțiilor autonome. Cauza encefalitei este de obicei infecțioasă: 1. Agenți virali, 2. Purtători animale, 3. Patogeni bacterieni, 4. Encefalita cauzată de paraziți și ciuperci, 5. Procesul demielinizant în encefalita acută diseminată este cauzat de etiologie neinfecțioasă. Mecanismele patogenezei depind și de factorii de risc și de etiologie, de originea bolii inflamatorii cerebrale. Principalele mecanisme patogenetice în bolile inflamatorii ale creierului care agravează starea somatică a pacientului și, în cele din urmă, starea psihică sunt: 1. Reproducerea bacteriană, 2. Răspunsul celular la inflamație, 3. Tulburările de transport membranar cauzate de citokine, 4. Creșterea permeabilității vasculare și membranare. În perioada acută, tabloul clinic poate fi caracterizat prin simptome psihiatrice și neurologice, simptome iritative, deficite neurologice, stări cu tulburări de conștiență de diferite grade (de la somnolență ușoară la stări severe de precomă, comă, delir) și simptome psihiatrice. grave, acoperind diverse psihopatologii, cel mai adesea tulburări afective severe (anxietate, tulburări de dispoziție – depresie, manie), tulburări de comportament, deficite cognitive, anomalii ale sistemului autonom sau episoade psihotice. Conform unei surse moderne (2023), cele mai frecvente și importante simptome neuropsihiatrice în bolile infecțioase ale creierului pot fi clasificate în 4 grupe: 1. Сognitive, 2. Аfective, 3. Оculare, 4. Сomorbide.